Teodor Ţarălungă crede că Ştiinţa va renaşte


Fosta extremă a „campioanei unei mari iubiri“, 65 de ani împliniţi astăzi, e convinsă că în sezonul viitor Ştiinţa, cu o experienţă în plus şi cu câteva transferări, nu va mai repeta evoluţiile modeste din ediţia recent încheiată.

- Aţi jucat pentru culorile alb-albastre şapte sezoane, având cele mai frumoase amintiri din epoca fastă a „campioanei unei mari iubiri". Cum au fost acei ani?
- Frumoşi, de neuitat! Marţi (astăzi - n.r.) împlinesc 65 de ani şi trăiesc şi acum, cum să spun, cu nostalgia acelor sezoane jucate în alb-albastru. E şi firesc, Universitatea de atunci, „campioana unei mari iubiri", cum au numit-o poeţii şi ziariştii vremii, a fost cu adevărat o iubire. De atunci s-a clădit brandul Ştiinţei. Am jucat pe un stadion „Central" mereu arhiplin. Sunt părtaş, ca să zic aşa, la primele performanţe ale Universităţii: primul titlu naţional - 1974 şi prima Cupă a României, cea din 1977. Din păcate pentru mine, n-am jucat în finala Cupei 1977, Universitatea - Steaua 2-1, fiind operat.

„Am venit la Craiova pentru Oblemenco“

- Este adevărat că aţi venit la Craiova pentru Oblemenco?
- Da, este realitatea. Eram prieteni buni, ne-am cunoscut şi împrietenit la echipa naţională de juniori, era un om fantastic, cum rar găseşti pe acest pământ. Oblemenco mi-a devenit apoi naş de cununie.
- Înainte de a ajunge la Universitatea Craiova, v-a racolat Steaua, dar în Ghencea aţi ajuns în... arest?! Dacă informaţia este reală, ce s-a întâmplat?
- N-am ajuns în arest! Era însă cât pe aci... Eram, într-adevăr, la Steaua şi conducerea a intenţionat să mă trimită la Progresul, la schimb cu Dumitru Popescu. Eu însă nu voiam să mă prezint la Progresul. Şi atunci cei de la Steaua au vrut să mă trimită în arest, vreo zece zile. În cele din urmă, am acceptat şi am plecat la Progresul. Şi bine am făcut deoarece la Progresul am avut cea mai boemă viaţă!
- De fapt, din câte mi-aţi spus cu alte ocazii, nu aţi agreat cluburile departamentale, militare, Steaua, Dinamo...
- Aşa este. În viaţa mea nu mi-a plăcut să spun „Să trăiţi!" şi „Ordonaţi!", aşa că înţelegi.

„Simbolul Ştiinţei este în Craiova, nu la Severin“

- Revenind la zi, ce ziceţi de Universitatea actuală?
- Este o echipă tânără, dar fără experienţă. Are mulţi jucători talentaţi, dar nu prea-mi explic de ce au ajuns să aibă obiectiv salvarea de la retrogradare?! Cum spuneam, lipsa de experienţă a contat, dar zic că o greşeală a fost aceea cu schimbarea antrenorilor. Fiecare antrenor, ba român, ba străin, a venit cu alte idei, cu alte aşezări probabil ş.a.m.d. Asta cred că i-a aiurit pe jucătorii Ştiinţei. Cam aşa văd eu lucrurile din afară, nu ştiu ce este la club. Vreau însă să mai spun ceva... Mititelu a investit la Universitatea, inclusiv la stadion. Cu ce drept însă a mutat echipa la Turnu Severin? Simbolul şi locul Ştiinţei este în Craiova, pe „Ion Oblemenco". Toţi marii foşti fotbalişti ai Universităţii din Craiova ar trebui să-i explice şi să-l determine pe finanţator să readucă echipa acasă.
- Cum vedeţi Ştiinţa în noul sezon?
- Sunt convins că va renaşte! A trecut un sezon peste jucători, au altă experienţă. Poate că şi lotul va fi completat, nu ştiu ce-i pe acolo, dar Ştiinţa nu mai trebuie să se lupte pentru evitarea retrogradării!
- V-aţi stabilit de mulţi ani la Râmnicu Vâlcea. Ce se întâmplă acolo? De ce echipa locală nu reuşeşte să repromoveze în Liga I?
- Sunt mai multe probleme care au condus, din păcate pentru Râmnicu Vâlcea, la nepromovarea în prima ligă. Echipa actuală nu a avut jucători proprii, ci mai mult împrumutaţi, iar aceştia nu sunt aşa de interesaţi în a realiza obiectivul clubului. Nu a fost nici buget pentru promovare, iar asta a contat enorm.
Reacții:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu