Test Dacia Duster

Poate ca nu ne-am propus asta atunci cand am hotarat sa plecam cu doua Dacii Duster pana in Sibiu, iar apoi de-a lungul Transalpinei, insa tind sa cred ca am realizat cel mai complex test posibil, daca excluzi si dusul copiilor la scoala sau mersul la cumparaturi. Am avut autostrada, am avut drumuri europene, drumuri judetene, orase, sate, portiuni din Transalpina asfaltate impecabil si portiuni bune pline de noroi si pietre. Cu alte cuvinte, on-road, off-road si tot ce se mai afla intre ele.

|nsa primul contact cu Duster a avut loc in parcarea Dacia, aproape de iesirea spre A1. Exteriorul deja il cunosteam bine si ma hotarasem - cu riscul de e parea un patriot ridicol sau, ãmai rauÒ, un Loganist - ca imi place chiar foarte tare. Duster arata bine fie ca il iei pe bucati (singurul detaliu mai putin reusit ar fi blocurile optice din spate, insa se pierd in ansamblu), fie ca il privesti ca pe un pachet - are acea unitate, nu pare ca se rupe nicaieri.

La interior, noi am beneficiat de pachetul cu piele. |n fine, ?piele“. E discutabil daca vrei sau nu sa dai si tu banii pe aceasta optionala, totul depinzand de cum arata tapiteriile textile - daca sunt ca cele plusate de pe Logan, atunci nu cred ca-ti vei dori sa te simti in fiecare zi ca intr-un taxi ieftin, asa ca ar merita ceva bani in plus. Daca exista o varianta textila decenta, atunci lasa pielea pentru Mercedes si altii ca el si bucura-te ca ai cumparat un SUV foarte ieftin.

Sper ca nu se asteapta nimeni sa povestesc despre revelatia pe care am avut-o atunci cand am intrat pentru prima oara in Duster. N-am avut-o, si nu numai pentru ca nu aveam de ce, ci si pentru ca eram intr-o mare graba, asa ca a fost ceva de genul baga cheia in contact, aprinde farurile ca sa vezi pe unde mergi si da-i bataie in minunatele acorduri ale Radio 21, postul pe care cel care a condus masina mea l-a ascultat. Asa am avut ocazia sa observ ergonomia consolei, pentru ca nu mi-a luat mai mult de 2 secunde sa gasesc butonul care opreste sistemul audio, in conditiile in care trebuia sa fiu atent si la drum. Gasesti orice buton ai cauta foarte repede, dar asta si pentru ca nu ai de ales intre exagerat de multe butoane. Cu toate astea, nu ai neaparat senzatia ca te afli in ceva ieftin. O senzatie foarte ciudata, insa, vei simti atunci cand vrei sa pleci de pe loc si masina pare hotarata sa nu se clinteasca, desi tu ai accelerat si ai ridicat ambreiajul pana aproape de pozitia lui de repaus. Faptul ca ambreiajul tine foarte sus nu e un minus, dar e un lucru cu care va trebui sa te obisnuiesti - si o vei face suficient de repede.

Urmatoarea pe lista este autostrada. Datele sunt asa: Dacia Duster 1,5 dCi, 110 cai putere, 4 oameni in masina si un rezervor plin. Ah, si o autostrada goala. Viteza maxima, atinsa cu suficient de multa usurinta, este 170 km/h. Cinci minute mai tarziu si o pedala de acceleratie care nu s-a dezlipit nici o clipa de podea si am ajuns la 175 km/h. Alte doua minute si o vale lunga si am atins 180 km/h. O viteza mai mult decat suficienta pentru orice om normal, insa mai important decat cifrele in sine este siguranta pe care masina ti-o da la acele viteze. Iar Dusterul nu prea iti da emotii - e suficient de lat si cu centrul de greutate coborat.

Dupa autostrada urmeaza drumurile nationale care strabat ceea ce locuitorii unei tari ca Ungaria, spre exemplu, ar putea numi munti. Cateva serpentine si diferente pronuntate de nivel, adica genul de drum care ii face pe multi fericiti. Nu am sa spun ca, in Duster, nu o sa iti doresti sa te fi aflat acolo in alta masina, dar asta nu e valabil doar pentru Duster, ci si pentru orice alta masina care nu a fost gindita in primul rand pentru a merge repede si a lua perfect curbele. Acestea fiind spuse, Duster-ul se descurca onorabil, ba chiar foarte bine daca nu esti pretentios - aderenta nu e o problema si nici nu se inclina atat de mult incat sa iti faci probleme ca ai putea parasi axa verticala pe care te afli in mod normal.

Poate ca a venit timpul sa vorbim si despre consum. Dupa o autostrada parcursa in mare masura cu pedala jos, consumul era undeva aproape de 8 litri la suta de kilometri. Pe urmatorul segment de drum, a scazut pana pe la 7, iar la finalul excursiei (la care povestea inca nu a ajuns), computerul de bord arata 7,3. Poti fi sigur ca daca mergi absolut regulamentar, ai putea obtine si un consum de 5,5.

{i am ajuns si la partea de off-road, acea parte care ii intereseaza pe cei mai multi, desi nu din motive practice, ci doar asa, din principiu. Calitatea drumului pe care Duster a trebuit sa-l parcurga s-a schimbat treptat - in sensul ca s-a degradat - astfel ca a avut o perioada buna de acomodare pana cand sa dea cu ochii de off-road adevarat. Genul de drum omniprezent in Romania, cel alcatuit din pietris grosolan acoperit cu praf si pamant, plin de gropi si de pietre ascutite cu taisul in sus, nu prezinta nicio problema pentru Duster. Nici macar imediat dupa o ploaie, atunci cand e plin de noroi si de balti cu adancimi necunoscute. Poti sa ai incredere in garda la sol ridicata si in sistemul de tractiune integrala (care are trei pozitii - 2WD, Auto si Lock) ca nu te va obliga sa te dai jos unde e noroiul mai adanc ca sa impingi. Daca e sa fim sinceri, faptul ca nu am traversat Transalpina pana la capat, la mijlocul lui mai, e in mare masura vina noastra pentru ca nu am plecat echipati. Duster-ul s-a comportat admirabil pana cand am dat de zapada. Nu foarte adanca,

insa genul acela de zapada plina de apa, care nu te lasa sa o strapungi cu rotile pana dai de pamant. Mai ales atunci cand rotile nu sunt invelite in niste anvelope adecvate. Deci daca Duster este Superman, kryptonitul ei este combinatia intre o zapada in proces de topire, absenta unor anvelope de iarna si un sofer prea fericit ca s-a terminat iarna pentru a mai lua o lopata cu el.

Concluzia ar fi ca Duster e la fel de SUV ca oricare altul din segmentul ei, e spatioasa la interior, suficient de confortabila si poate scoate un consum foarte bun. Tu e posibil sa simti nevoia unui motor diesel ceva mai puternic, insa nu mai e nevoie sa-ti spun ca domnul Captain Slow o considera perfecta asa cum este.

Vlad Mitrache

by topgear.ro