Istoria Orasului Slatina

Slatina este un municipiu şi reşedinţa judeţului Olt, România. Aflat în sudul României şi în partea centrală a judeţului Olt, Slatina are o populaţie de aproximativ 80 de mii de locuitori.^[2] Cu o istorie de 650 de ani, în prezent oraşul are un caracter industrial. Aflat pe malul stâng al râului Olt, bucurându-se de o creştere economică importantă în perioada 2005–2007, Slatina este un centru regional cultural şi economic.




Etimologie


Numele de Slatina , atribut oraşului încǎ din secolul XV înseamnǎ apǎ sǎratǎ, care se referǎ la apa râului Olt , pe lângǎ care a fost întemeiat oraşul.


Istoria

Numeroase dovezi arheologice atestă prezenţa oamenilor în vatra actuală a oraşului, dar prima referire la numele Slatina se găseşte la 20 ianuarie 1368 în privilegiul comercial acordat de Vladislav I Vlaicu negustorilor de la Braşov, ca loc de vamă internă la primul vad din câmpie al Oltului, punct obligatoriu de trecere a carelor cu mărfuri peste Olt.

În iunie 1522, Radu de la Afumaţi i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina.

În timpul Revoluţiei de la 1821 Tudor l-a întâlnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor.

La începutul secolului XX, Slatina era un mic târg de provincie aşezat în imediata apropiere a râului Olt, între Dealul Gradişte şi ceea ce este cunoscut astăzi ca oraşul nou.

Se păstrează încă numeroase clădiri din acea perioadă: Grand Hotel Regal, Şcoala de Fete, Catedrala Ionaşcu, Cofetăria Minerva şi alte 50 de clădiri istorice incluse în patrimoniul UNESCO. Acestea vor intra într-un proces de recondiţionare şi refacere începând cu 2010[1]

După instalarea regimului comunist în România, faţa oraşului a fost schimbată în totalitate fiind construite noi cartiere muncitoreşti precum Steaua Roşie, Progresul I, II, III, Crişan, Tunari, etc. Tot atunci au fost construite cele 55 de blocuri turn, dar şi fabrici precum Uzina de Aluminiu (actuala Alro), Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului (fosta Alprom), Întreprinderea de Ţevi (actuala Artrom),Electrocarbon, Rulmenţi şi Utalim.

Stema

Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită şi zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoţit de un soare în dreapta şi de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află un pod de aur, cu trei deschideri şi o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieşind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ).

Turnul simbolizează punctul de pază şi vamă al localităţii, fapt menţionat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii braşoveni. Cele două astre, soarele şi luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veşnicie, creştere şi cunoaştere. Podul peste râul Olt reprezintă importanţa localităţii în traficul comercial şi de călători.

Populatie

Conform recensământului din anul 2002, populaţia oraşului este de 79,171 locuitori.^[2]

Evoluţia demografică la recensăminte: 

Economie

Slatina este un oraş cu un pronunţat caracter industrial. Încă de la 1900 există referiri istorice la existenţa a numeroase ateliere meşteşugăreşti şi chiar a unei fabrici. Dezvoltarea explozivă a sectorului industrial avea să se producă după 1960, fiind construite numeroase fabrici, uzina de aluminiu, fabrici de textile, ateliere, etc.

Alro S.A. este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est şi principala forţă economică a judeţului Olt, fiind una dintre companiile din Top10 în România. De peste 40 de ani Alro aduce o contribuţie importantă la efortul de dezvoltare economică a României precum şi la promovarea comerţului exterior, asigurând locuri de muncă directe pentru aproximativ 3.600 de oameni şi susţinere pentru mai mult de 20.000 de membri ai familiilor acestora, cât şi pentru angajaţii din sectoarele conexe şi desigur şi AlpromS.A., societate care prelucrează aluminiu prin deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu şi aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Gara Slatina

Intersecţie în oraş

Gara CFR Slatina

Monumentul Eroilor Revoluţiei

Interiorul gării

În anul 2006, grupul italian Pirelli a deschis o fabrică de anvelope, ce a creat locuri de muncă, dar şi perspective favorabile pentru noi investiţii, în acest moment fiind în construcţie cea de-a doua lor fabrică din oraş.

O altă investiţie importantă constă într-o fabrică de subansamble auto, o investiţie greenfield a grupului german Honsel, ce va începe să producă, cel mai probabil din 2011-2012.

Autobuz Probus

Alte companii reprezentative ale municipiului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt:

• Electrocarbon S.A. important producător de produse carbografitice necesare în industria metalurgică, produce şi comercializează electrozi normali UHP şi HP, electrozi clorosodici, plăci grafitate, pastă Sodeberg, 6 % din producţia anuală fiind destinată exportului.
• Prysmian Slatina, unitate reprezentativă pentru producţia de cabluri electrice armate şi nearmate din aluminiu, a făcut parte din holding-ul Pirelli. Peste 20% din cifra de afaceri anuală este realizată pe pieţe externe. Sit oficial Prysmian.
• Altur, cel mai mare producător de piese turnate şi pistoane auto din aluminiu, 40% din producţie fiind destinată exportului.
• TMK Artrom, firmă specializată în producţia de ţevi trase, fără sudură, din oţel carbon, ţevi din oţel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât şi pentru export.
• Cord România, firmă specializată în producţia de cord pentru anvelope. Este deţinută în co-proprietate de Continental şi Pirelli.

În Slatina se găsesc şi numeroase fabrici mici şi mijlocii precum: Benteler (investiţie germană), Minatex, Partener Prompt, Litestructures (investiţie britanică), Aluta, Oltina, Italian Leather Sofa, Uniconfex, etc.

Podul peste Olt

În ultimii 4 ani, în Slatina, au cunoscut o mare dezvoltare proiectele de retail, banking, sectorul imobiliar.

Retail: Winmarkt Oltul - 5 etaje - 6500 m² [2] Slatina Plaza - 17000 m² - în fază de proiectare, va fi deschis in 2011 Hypermarket: Kaufland(Bd. Nicolae Titulescu) Supermarketuri: Minimax (2), Plus, Billa, Profi, Lidl, Ethos, B Market, Supermarket VMG

Proiecte imobiliare:

• Strehareţi - 10 vile individuale;
• Slătioara - vile individuale, proiect dezvoltat de un grup din Olanda;
• Royal Slatina - apartamente în blocuri de locuinţe, zona Crişan-Textilistului;
• Cartierul 600 - ansamblu imobiliar de 11 blocuri, piscină, supermarket, şcoală, dezvoltat de Consiliul Local;
• Complexul Primavera - zona industrială Recea;
• Slatina Park - zona Salcia.

Bănci: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ProCredit Bank, Piraeus Bank, Alpha Bank, Carpatica, Volskbank, Garanti Bank, Unicredit Ţiriac, etc.

Clima

Clima din oraşul Slatina este de tip temperat-continentală, media anuală a temperaturilor fiind de 10.7 °C, iar media anuală a precipitaţiilor având o valoare de mai puţin de 515.6 mm. Pentru intervalul de timp dintre 1869 şi 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5 °C înregistrat în august 1952. Cea mai scăzuta temperatură înregistrată la Slatina a fost de -31 °C în ianuarie 1942.

Cultura

Oraşul a dat importanţi oameni de cultură ai secolului XX: aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor şi om de teatru avangardist,nume pe care îl poartǎ cea mai renumitǎ şi mai bunǎ şcoalǎ din oraş care se aflǎ pe Bulevardul Unirii, iar Ion Minulescu îşi petrece vacanţele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui Romanţe pentru mai târziu au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944).

Obiective turistice

• Cofetăria "La atletul albanez" cea mai veche firmă privată din România
• Muzeul Judeţean Olt - cu două secţii: istorie şi artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată apaleoliticului descoperite pe Valea Dârjovului, interesante costume populare, cusături şi ţesături specifice zonei.
• Biserica Troiţei - cea mai veche construcţie din oraş, ridicată în 1645 şi renovată în 1729.
• Catedrala - construită în 1782 de Ionaşcul Cupetul, mare negustor din localitate şi pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
• Pădurea Srehareţ - frumos parc natural cu un lac de acumulare. În pădure se află:
  • Schitul Strehareţ - construit între 1664-1668, reparat în 1844, a cărui biserică e ctitorie a Mitropolitului Varlaam, în anul 1672.
• Mânăstirea Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazul 1594, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.

Mostenirea Culturala si Istorica

Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult, dar există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală. Mănăstirile din Slatina sunt:

• Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de Mihai Viteazul în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
• Mănăstirea Strehareţi, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a fost terminată în 1672

Bisericile care fac parte din moştenirea culturală a oraşului Slatina sunt:

• “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
• “Sfântul Nicolae” din deal (1700);
• “Adormirea Maicii Domnului” (1736);
• “Sfinţii Împăraţi” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);
• “Sfântul Ion Botezătorul” (1796);
• “Naşterea Fecioarei Maria” (1802);
• “Fecioara Maria” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831);
• Cimitirul “Sfântul Nicolae” (1820-1821);
• “Sfântul Gheorghe” Ionaşcu (1872-1877], cu fresce pictate de Tătărăscu);
• “Sfântul Nicolae” (1937).

Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.

Clădiri istorice se pot găsi şi pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grădiniţei (6) şi Fraţii Buzeşti (15), toate construite între anii 1780 şi 1902. Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primăria Slatina (1905), Secţia de Etnografie a muzeului judeţului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), şi vechiul sediu al Băncii Naţionale a României din Slatina (1908).

În ciuda faptului că Slatina este unul dintre puţinele oraşe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiţia în care se află aceste construcţii nu este una prea bună. În general aceste case sunt deţinute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu îşi permit restaurarea acestor construcţii.

Un obiectiv demn de menţionat este podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888-1891. Podul, construit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România. În plus faţă de valoarea sa practică şi estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziţia Mondială de la Paris, din anul 1889. Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a fost construit în anul 1925 de către D. Mataoanu. Ion Irimescu a creat în anul 1968 obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Slatina.

Personalitati Marcante

• Barbu Paris Mumuleanu (1794 - 1836), poet român.
• Pan M. Vizirescu - (1903-2000), remarcabil poet şi prozator, distins eseist şi dotat cu talent oratoric desăvârşit, Pan M. Vizirescu face parte din galeria marilor personalităţi ale culturii române din acest veac.

Întreaga sa creaţie ca şi întreaga sa viaţă s-au desfăşurat sub imperiul a două comandamente: credinţa de nezdruncinat în Puterea Divină şi iubirea faţă de naţia şi patria română. A fost ultimul reprezentant al "Gândirii" lui Nichifor Crainic şi al curentului gândirist ortodox tradiţionalist. În această calitate, înconjurat de câţiva tineri merituoşi, a pus bazele noii serii a revistei "Gândirea", apărută după eliberarea ţării de comunism. "Socotesc o binecuvântare că am venit pe lume în acest neam, că n-am fost deviat în altă parte. Apartenenţa mea la neamul românesc este într-adevăr, o bucurie şi un dar ceresc", avea să mărturisească în 1995 la Iaşi, cu prilejul lansării volumului său de poezii religioase Prinos de lumină şi har.

• Eugen Ionescu - scriitor , dupa acesta se numeşte si Scoala Numarul 8 "Eugen Ionescu"
• Ion Minulescu- poet, scriitor şi jurnalist
• Nicolae Titulescu - diplomat, ministru Afacerilor Externe şi preşedinte al Ligii Naţiunilor
• Spiru Vergulescu - (1934 - 2007), pictor.
• Vlad Craioveanu - realizator emisiuni radio şi TV
• Petre S. Aurelian (1833 - 1909), academician, economist, agronom, om politic.
• Dumitru Caracostea (1879 - 1964), academician, filolog, critic şi istoric literar, folclorist.
• Gheorghe Craioveanu, Claudiu Niculescu, Răzvan Raţ, Ionel Dănciulescu, Romeo Stancu- fotbalişti
• Cristian Gheorghişor - pugilist
• Felicia Filip - soprană.

Orase Infratite

 Ispica Sit oficial

Evenimente Deosebite

La 24 ianuarie 2006 13 828 de oameni, purtând ecusoane speciale, au format pentru 5 minute şi 40 de secunde pe bulevardul A.I. Cuza din Slatina o horă, încercând să doboare un record Guinness World Records, pentru cei mai mulţi oameni care dansează în cerc. Melodia interpretată a fost "Hora Unirii", iar evenimentul s-a numit "EuRo Hora Unirii".