La judecata Grupul lui Cretu

Procurorii DIICOT au încheiat cercetările şi au trimis în judecată grupul de carderi condus de Marius Voinea, zis Creţu. Toţi sunt judecaţi acum pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat şi o serie de infracţiuni la legea privind comerţul electronic.

Pe 14 iunie, ofiţerii BCCO Craiova, coordonaţi de un procuror DIICOT, reţineau mai multe persoane, urmărind destructurarea grupului de carderi condus de Creţu. Pe Aeroportul Băneasa au fost reţinute trei persoane - Dorin Măceşanu, zis Chelie, Ninel Bârzăneanu, poreclit Ambreiaj, şi bucureşteanul Harry Horvath, în bagajele primilor doi fiind descoperite dispozitive electronice pentru copierea datelor cardurilor bancare, dar şi părţi componente de skimmere. În acelaşi timp, oamenii legii au efectuat şase percheziţii domiciliare, cinci în Craiova şi una în Bucureşti, fiind vizaţi, pe lângă primii trei, şi Ionuţ Bârzăneanu, zis Lulă, fratele lui Ambreiaj, Marius Voinea, zis Creţu, şi Florin Staicu.
Procurorii i-au acuzat pe cei şase de comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces fără drept la un sistem informatic, deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, dar şi falsificarea unor instrumente de plată electronică şi punerea în circulaţie a acestora.

Creţu, lider cu „taxă de şmecher“

De la jumătatea lunii iunie, când au şi fost arestaţi preventiv Voinea, Ninel Bârzăneanu, Măceşanu şi Staicu, şi până la sfârşitul lunii septembrie, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova au reuşit să documenteze activitatea infracţională a grupării. În rechizitoriul întocmit de procurori, s-a consemnat că gruparea formată din Ninel Bârzăneanu, Măceşanu, Horvath şi Staicu şi-a început activitatea în 2007. Acţionau numai în Italia, unde montau aparatura, clonau carduri şi făceau retrageri frauduloase. După ce băncile din Italia au devenit mai „vigilente“, carderii transferau datele în Statele Unite, unde erau clonate cardurile şi se făceau retragerile de numerar.
De asemenea, la începuturi, membrii grupării împărţeau în mod egal cardurile clonate, însă după ce retragerile au început să se facă în SUA, fiecărui membru îi revenea o cotă parte în numerar.
Procurorii consemnează că, „pe lângă persoanele implicate direct în activitate, o situaţie aparte o avea Marius Voinea, care primea o parte egală cu a celorlalţi, deşi nu desfăşura o activitate directă în cadrul grupului, ci doar asigura protecţia membrilor, fiind, de fapt, liderul grupării care primea «taxa de şmecher»“.

Nu a recunoscut nimic

Dintre cei şase carderi, numai doi au dat declaraţii în faţa procurorilor. Harry Horvath a spus tot, anchetatorii susţinând că acesta a dat date complete privind activitatea grupării, spusele sale fiind confirmate în totalitate de probele strânse de procurori.
De partea celalaltă, Creţu a dat o declaraţie prin care se disculpa, pe care anchetatorii nu au considerat-o sinceră, mai ales că o mulţime de probe au dus la el.
Din convorbirile interceptate de anchetatori, s-a stabilit clar că Voinea a avut o legătură foarte strânsă cu membrii grupării, deşi a susţinut că nu ştia cu ce se ocupă aceştia.
Pe 1 martie, Voinea a fost sunat din Italia de o persoană care l-a rugat să telefoneze unui bărbat ca să îi dea parola de la seif. Voinea l-a sunat pe respectivul şi i-a spus că seiful pe care îl luase de la el a fost montat, dar nu poate fi deschis, pentru că nu are parolele. Procurorii DIICOT au subliniat că în convorbire nu era vorba de un seif comercial, pentru că inculpatul folosea un limbaj codat. În fapt, s-a constatat că era vorba de cumpărarea unui echipament de copiere a datelor, pe care unii vânzători îl parolează pentru a avea control asupra datelor. Astfel, vânzătorii echipamentelor primesc o cotă parte din datele înregistrate de dispozitiv.
Cât despre ceilaţi patru inculpaţi, aceştia nu au făcut nici un fel de declaraţie în cursul urmăririi penale şi nici măcar nu au recunoscut numerele de telefon de pe care vorbiseră. Anchetatorii au stabilit clar de pe ce numere de telefoane vorbiseră între ei şi ce discutaseră. Cu prilejul percheziţiilor informatice, în agendele telefoanelor au fost găsite numerele fiecăruia dintre ei, lângă numele sau poreclele sub care se cunoşteau.

Patru, judecaţi în stare de arest preventiv

După ce grupul a fost trimis în judecată, la cererea procurorilor, judecătorii au menţinut starea de arest preventiv a lui Voinea, Ninel Bârzăneanu, Măceşanu şi Staicu. Aceştia au făcut recurs la Curtea de Apel Craiova, însă magistraţii de aici l-au respins ca fiind nefondat. Pe lângă aceştia, Horvath şi Ionuţ Bârzăneanu au fost trimişi în judecată în stare de libertate pentru iniţiere, aderare sau sprijinirea unui grup infracţional organizat, falsificarea instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos sau deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
Reacții:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu